domenica 2 agosto 2015

PROVERBI E DINTORNI - quandu sciucammu mmienzu lla via

La Carratizza

" Cumpà tieni ddo chiodi " ?
" Nde tegnu nna carratizza, ieni e pigghiateli ".
Quando quarche tunu ca sta fascia quarche fatì, ia rumastu senza quiddhru ca ni servia cu pozza faticare e nu tenia lu tiempu o la possibbilità cu lla bba ccatta, nc' era sempre quarche tunu autru ca ni la putia mprestare, percene alli tiempi te li nonni nesci, comu puru moi, li favori fra paesani se fascianu,
NNa carratizza, ole ddisce mutu o muta rrobba, ma ci ete ca osce sape percene se tisce ccussine ?
Leggendu lu Dizionario Leccese - Italiano L' Antonio Garrisi,
etimu ca tisce :
" Carratizza : s.f. = Grossa botte sistemata su un carro agricolo per il trasporto di acqua nei campi sprovvisti di pozzo ".
La ccarratizza infatti era nna utte mutu rossa, ma nu servia sulamente cu porta l' acqua, servia puru cu porta lu mustu, quandu se indimaa, te la igna lla cantina.
A ddhri tiempi, se indimaa cu lle manu e cu lli pieti, cu lle manu se ccuianu li raspi te l' ua ca cu lli pieti se stumpanu cu sse fasce lu mustu.
Nu bbu buntu, moi comu se fascia cu sse fasce lu mieru, ma oju bbu cuntu comu se fascia cu sse cunta quantu miroscia intra lla carratizza.
Lu mustu se pijaa cu lle menze, la menza era nnu vasu te crita ca scia tesce litri e cu sidici menze se fascia nna sarma, la carratizza putia scire puru tre sarme ca suntu quasi cinque quintali.
Quandu se cuntanu le menze e le sarme, nu ia mmancare mai lu nume te santu Martinu, eccu comu se cuntanu le sidici menze pe ogne sarma :
Una -doi - terzina - quattru - cinquina bella - sei -sette - uettu -
novella bella, la patruna ricca e bella - tecina - tesce e cchiui ( undici ) - tutici - li postuli ( tritici ) - pe cci passa ( quattordici ) - passa e torna ( quindisci ) - se taja la sarma, e santu Martinu cu nni manda l' autra ( sitici )

LA CARRATIZZA

" Compare, hai qualche chiodo " ?
" Ne ho una carratizza, vieni a prenderli ".
Quando qualcuno, nello svolgere un lavoro rimaneva a corto di qualche accessorio necessario per il completamento dell' opera e non aveva il tempo o la posibilità di andarlo a comprare, trovava sempre qualcun altro che poteva aiutarlo, prestandoglielo, poichè ai tempi dei nostri nonni,come pure oggidì, fra compaesani, era usuale scambiarsi delle cortesie.
Una carratizza vuol dire, oggi, a iosa, ma chi conosce l' origine di questa espressione ? consultando il dizionario Leccese - Italiano di Antonio Garrisi, leggiamo come egli la definisce
" Carratizza : s.f. = Grossa botte sistemata su un carro agricolo per il trasporto di acqua nei campi sprovvisti di pozzo".
Essa è infatti una botte molro grossa che può contenere anche 500 litri di liquido, ma non serviva solo per l' acqua, serviva anche per trasportare il mosto durante la vinificazione, dalla vigna alla cantina.
In quei tempi si vendemmiava e si pigiava l' uva direttamente nel cascinale della vigna e si lasciava nelle vasche a macerare per 24 ore, si pigiava a piedi nudi.
Il mosto si raccoglieva poi dalle vasche con le menze che erano recipienti di terracotta dalla capacità di 10 litri circa e 16 menze formavano una sarma che corrispondeva a  circa 160 litri, la carratizza poteva anche raggiungere le 3 sarme, ossia 5 quintali.
Durante la conta delle mezze e delle sarme, non doveva assolutamente mancare qualche riferimento a san Martino ; ecco ora come si contavano le 16 mezze di ogni sarma :
" Una - Doi - Terzina ( tre ) - Quattru - Cinquinella bella ( 5 ) - Sei - Sette - Uettu - Novella bellal la padrona ricca e bella (9 ) - Decina - Dieci e più ( 11) - Dudici - Gli apostoli (13 ) - Per chi passa (14 ) - Passa e torna (15 ) - Si taglia la sarma ( 16 ) e che san Martino ce ne mandi un' altra

Nessun commento:

Posta un commento

Visualizzazioni totali

Archivio blog